Pe scurt:
1. CE PROGRAM DE EDITARE SĂ FOLOSESC?
Folosiți Adobe Indesign, Adobe Illustrator, Corel Draw.
2. CE TIP DE FIȘIER TRIMIT LA TIPOGRAFIE?
Trimiteti fișiere PDF Acrobat 5 (pdf 1.4) sau Acrobat 6 (pdf 1.5)
3. REGULILE DE EDITARE ȘI MACHETARE PENTRU TIPAR:
A. Rezoluția imaginilor – 300 dpi
B. Toate elementele să fie CMYK
C. Bleed-ul este obligatoriu (exterior de 3 sau 5 mm și cel interior de 3-10 mm)
D. Culoarea textului (negru K100%, gri K20-80%)
E. Liniile subțiri de cel puțin 0,07-0,2 mm grosime
F. Coperțile se trimit machetate montat (spread), iar paginile separat (single pages, nu facing pages!), cu bleed în exterior.
1. Ce program de editare să folosesc?
Trebuie să editați și machetați doar într-un program compatibil cerințelor tehnice tipografice, cum sunt:
- Adobe Indesign – recomandat pentru lucrări cu mai multe pagini cum ar fi: cărți, cataloage, reviste, etc.
- Adobe Ilustrator sau Corel Draw – recomandate pentru lucrări cu puține pagini: flyere, pliante, etichete, stichere, afișe, cărți de vizită, etc.
Adobe Photoshop sau alte programe de editare de imagine pot fi folosite limitat, la lucrări cu o singură pagină, unde aveți preponderent o imagine fotografică. Un exemplu ar fi un afiș cu o fotografie drept background. De preferat însă să fie folosit pentru prelucrări de culoare ale imaginilor, colaje sau efecte specifice.
Vă rugăm să aveți în vedere că este o mare diferență între operația de imprimare sau copiere a unui document pe o imprimantă/multifuncțională de birou și procesul profesional de tipărire într-o tipografie, care este mult mai complex și necesită ca fișierul trimis să respecte niște cerințe tehnice stricte, obligatorii. Aceste cerințe tehnice NU pot fi obținute editând documentul într-un program de tip Office, cum ar fi Word, Excel, Power Point, etc., chiar dacă la final exportați generând un fisier PDF! Acest PDF nu-l putem folosi ca atare. Totuși, dacă aveți un asemenea fișier și sunteți nevoit să-l tipăriți ca atare, trebuie să embed-ați fonturile sau să le faceti curbe și să transformați culorile în CMYK.
2. Ce tip de fișier trimit la tipografie?
La tipografie cel mai indicat este să trimiteti fișiere PDF Acrobat 5 (pdf 1.4) sau Acrobat 6 (pdf 1.5). Această setare o puteți face în Acrobat Distiller. Alegeti Press Quality si apoi din Settings / General / Compatibility alegeti Acrobat 5 sau 6. Sub anumite rezerve este valabilă și setarea PDF X-1a.
După ce ați terminat macheta grafică în programul de editare destinat tiparului ales de dumneavoastră, exportați selectând opțiunea pe care ați salvat-o în Acrobat Distiller. În acest fel vă asigurați că obțineți un fișier care corespunde cerintelor tehnice ale tipografiei. Va mai fi însă necesar să respectați și regulile de editare și machetare de la punctul 3. Nu folosiți profile de culoare la export.
Nu bifați crop marks, scales sau alte informații. Marcați doar bleedul dacă ați folosit beed.
Pot trimite fișiere JPG sau TIFF?
Da, puteți trimite pentru lucrări simple cum sunt, spre exemplu flyerele, asigurându-vă că documentul este CMYK; iar, dacă este JPG, să aibă o compresie minimă.
Cu toate acestea, trebuie să vă asumați faptul că în anumite situații nu veți beneficia de toate avantajele unui fisier de tip PDF, fiind posibil ca rezultatul să nu fie la același nivel de calitate.
3. Regulile de editare și machetare pentru tipar
Acesta este un set de reguli minim obligatorii.
A. Rezoluția imaginilor – 300 dpi
Rezoluția optimă la tiparul offset și digital este de 300 dpi. Peste această rezoluție calitatea tiparului nu va fi mai bună. Sub această rezoluție începe să se perceapă o calitatea mai slabă a imaginilor:
- între 250 – 300 dpi – diferențe foarte mici, calitate bună
- între 200 – 250 dpi – se percepe o neclaritate, lipsă de detalii, calitate medie
- între 150 – 200 dpi – se percepe lipsa detaliilor și imaginea începe să devină pixelată, calitate slabă
- între 100 – 150 dpi – imagine pixelată, neplacută, foarte slab calitativ
- între 72 – 100 dpi – imagine intens pixelata, fară detalii, supăratoare greu de acceptat
Atenție la imaginile descărcate de pe internet care au, de regulă, 72 dpi! O imagine care la bază a avut o rezoluție slabă nu se va îmbunătății folosind opțiunea „resample”!
B. Toate elementele grafice să fie CMYK (sau Pantone, dacă se dorește), dar nu RGB!
Tiparul offset necesită în mod expres fișiere integral CMYK, fară niciun element RGB; în caz contrar culorile vor ieși alterate. Este recomandat și pentru tiparul digital să convertiți toate elementele în modelul de culori CMYK pentru un control deplin al culorilor și, mai ales, pentru ca să vă asigurați că obțineți de fiecare dată aceleași rezultate cromatice la eventuale retipăriri. “Toate elementele” înseamnă: imaginile de tip bitmap, textele și orice alt element grafic cum ar fi linii, chenare, suprafețe de culoare, desene vectoriale, etc.
Despre culorile Pantone nu intrăm aici în detalii; vă rugăm ca, în cazul în care doriti să le folosiţi, să ne solicitați informații.
DE REȚINUT: la exportul final într-un fișier tip PDF, dacă alegeți opțiunea PDF 1.4, PDF 1.5 sau PDF X-1a, să vă asigurați că toate elementele din fișier vor fi convertite automat în modelul de culori CMYK şi, după caz, Pantone.
C. Bleed-ul trebuie să se regăsească întotdeauna în fișierul destinat tipografiei
Practica ne arată că noțiunea de bleed este mai greu înțeleasă de începători; cu toate acestea, bleedul este indispensabil, nu este opțional și trebuie bine înțeles și aplicat corect.
Bleedul este o extensie a suprafeței formatului finit al paginii, de 3-5 mm, aplicată de jur împrejur. Spre exemplu, o pagină cu formatul finit A4, de 210 x 297 mm, va avea, cu bleed de 5 mm, formatul brut de 220 x 307 mm. Zona suplimentară de 3-5 mm numită bleed se va tăia la procesul de finisare a lucrării, iar dumneavoastră veți primi comanda la formatul finit.
Bleed-ul este necesar atunci când aveți cel puțin un element imprimabil care se află plasat la marginea paginii. Acel element sau acele elemente care merg până în margine trebuiesc extinse și pe suprafața bleed-ului. Excepție face cazul în care aveți la toate paginile margini albe, fară tipar, ca la cărțile cu text, unde nu este necesar bleed-ul.
Dimensiunea bleedului:
- pentru lucrări cu o singură pagină sau o filă față-verso, deci două pagini (flyere, afișe, etichete, stickere, cărți de vizită, etc.) un bleed de 3 mm este suficient
- pentru lucrări cu mai multe pagini, care necesită legătorie (broșuri, cărti, cataloage, calendare, agende, etc.) este necesar bleed de 5 mm, inclusiv la coperți
Extindeți imaginile fotografice sau elementele grafice, fundalurile colorate, liniile, etc., pe toata suprafața bleedului. Bleedul nu trebuie să rămână alb decât acolo unde aveți alb la marginea paginii!
Anumite programe de editare la exportul în format PDF vor aplica bleed și la cotorul paginii, ceea ce nu este greșit, cu toate că nu este necesar. Fișierul astfel obținut este tehnic bun de tipar.
Așa cum bleedul este necesar, la fel de necesară este și respectarea oglinzii paginii (bleedul interior). Elementele importante (texte, sigle, coloncifru, etc.) nu trebuie sa fie mai aproape de 3 mm de marginea paginii. Iar la cărțile, revistele care se brosează, acestea trebuie să fie la 1 cm de marginea dinspre cotor. La fel și la copertile 2-3.
D. Componența culorii textului negru sau gri
Trebuie să vă asigurați că textul este convertit în modelul de culori CMYK. Pentru cele mai bune rezultate vă recomandăm ca:
- textul de culoare neagră să fie C=0%, M=0%, Y=0%, K=100%.
- textul de culoare gri să fie C=0%, M=0%, Y=0%, K= valori între 20-80%.
Textul colorat, evident va avea diverse componente CMYK.
Atenție când importati în programul de editare destinat tipăririi un text de culoare negru din alte programe de editare cum ar fi Word. Textul se va importa RGB, iar la conversia în CMYK va rezulta negru cu valori din toate componentele CMY și va trebui să-l redefiniți C=0%, M=0%, Y=0%, K=100%.
E. Grosimea minimă a liniilor (de culoare plină, respectiv din culori combinate)
Liniile din culoare plină trebuie să fie de minim 0,07 mm grosime!
Culoare plină înseamnă 100% din culorile de bază CMYK (black 100% sau cyan 100%, etc.)
Liniile din procente de culoare trebuie să fie de minim 0,2 mm. În caz contrar, liniile vor ieși cu întreruperi sau cu grosimi variabile din cauza rasterizării. Cu cât procentul de culoare este mai mic, cu atât mai groasă trebuie să fie linia ca să iasă uniform.
F. Machetarea coperților și paginilor
Coperțile se livrează către tipografie machetate montat, astfel:
- coperțile exterioare, de la stanga la dreapta: COPERTA 4 – COTOR – COPERTA 1
- coperțile interioare: COPERTA 2 – COTOR (ALB) – COPERTA 3
Nu uitați de bleedul de 5 mm care trebuie pus de jur împrejurul montajelor de mai sus!
Paginile de interior se livrează nemontate, SINGLE PAGES, nu facing pages! Altfel spus, paginile de interior vor fi livrate intr-un singur fișier care conține toate paginile, una după alta, INCLUSIV TOATE PAGINILE ALBE, paginile de gardă și de final (dacă acestea există). Vă rugăm să ne solicitați informația cu privire la numărul de pagini al volumului. În funcție de formatul colii tipografice și al cărții, va fi necesar să aveți un numar total de pagini la interior multiplu de 8, 12, etc.
Precizări finale
Aceste informaţii sunt cele minim necesare spre a fi respectate pentru tiparul profesional. Grafica pentru tipar este o meserie în sine, care necesită ştiinţă şi experienţă; pentru a obţine cele mai bune rezultate, noi le recomandăm clienţilor să colaboreze doar cu graficieni experimentaţi în relația cu tipografiile.
Pentru alte lucrări, cum ar fi cele care necesită operaţii de ştanţare, care folosesc culori Pantone sau lucrări complexe ori atipice, vă rugăm să ne contactaţi şi vă stam la dispoziție cu toate informatiile de care aveţi nevoie pentru a obţine cele mai bune rezultate la tipar.
Vă mulțumim pentru interes!
